Gata!

>> miercuri, 24 iunie 2009

Am terminat masteratul! Astazi am sustinut disertatia!
Mi-am dovedit ca dupa ce am plecat din Bucuresti si am pierdut cumva contactul cu colegii si fostii mei profesori, inca mai pot sa ma situez la un nivel ridicat, intelectual vorbind....
Mi-a placut acest masterat, a fost plin de experiente placute, am scapat de tracul din studentie (inca sunt o fire teribil de emotiva, sufar cumplit inainte de o confruntare live, chiar daca stapanesc materia), am reusit sa gasesc o punte de comunicare intre cele doua specializari pe care le am, teologia ortodoxa si asistenta sociala, lucru pe care nu l-am reusit decat teoretic in Bucuresti, pana cand m-am mutat.
Am avut profesori extraordinari la master, oameni foarte bine pregatiti
si seriosi, cu care am putut discuta deschis si de la care am invatat multe lucruri noi si cel mai important, am reusit sa valorific eforturile mele sustinute de 13 ani de cand am inceput sa studiez in acest domeniu.
Sunt foarte bucuroasa pentru ceea ce am realizat, am muncit mult atat la teza de disertatie cat si in timpul celor doi ani de studiu, avand in acelasi timp prezenta aproape de 100 % la cursuri... Am fost apreciata si m-am bucurat de multe informatii noi. Imi lipsise si atmosfera, si mediul universitar si informatia complexa si recenta din domeniile studiate cu ceva ani in urma.
Acum mi-as mai dori un loc de munca unde sa ma pot desfasura, vreau sa ma intorc in domeniul meu. Imi voi pastra activitatea pe care o desfasor de ceva vreme, pentru ca am nevoie si de ea, dar imi doresc sa revin in domeniul meu. Imi lipseste. Deci, asistent social cu destui ani de experienta, caut loc de munca in domeniu. In Craiova. Si sper sa-l gasesc! Daca Dumnezeu imi va deschide o usa...


P.S. Am luat 10 la disertatie!!!

23 comentarii:

Fluturaş 24 iunie 2009 18:13  

Felicitari !!!

Marilena 24 iunie 2009 18:54  

Multumesc Fluturas!

Iuliana 24 iunie 2009 18:57  

Asa sa va ajute Dumnezeu! Sa va fie spre mantuire!

Marilena 24 iunie 2009 19:22  

Iuliana, multumesc!

Niko 24 iunie 2009 19:48  

Felicitari! Le meriti din plin! In privinta locului de munca, Dumnezeu sa te ajute. Bate vantul...

Marilena 24 iunie 2009 20:48  

Niko, multumesc! Doamne ajuta!

ivona 24 iunie 2009 21:00  

Bravo, felicitari! Ma bucur mult pentru tine! Sa-ti ajute Dumnezeu sa ajuti mult, este mare nevoie!Doamne ajuta!

Loredana 24 iunie 2009 21:52  

felicitari! te inteleg perfect. si eu am terminat teologia ortodoxa, dar masteratul l-am facut in filologie. eu insa am facut masteratul imediat dupa facultate. de atunci au trecut cativa ani. nici nu stiu cand, ma tot minunez. si chiar daca era atat de greu atunci, studentia are un farmec aparte, cu nimic inlocuit.
de aceea ma straduiesc mereu sa ii conving pe copiie mei de=a XIIa sa se dedice doar facultatii si studiilor nu altor preocupari. de muncit avem timp o viata intreaga. studentia e unica. si are timpul ei. e la fel de adevarat ca poti fi student la orice varsta. dar farmecul nu mai acelasi.
doamne ajuta sa iti gasesti slujba la care visezi!

Marilena 24 iunie 2009 22:12  

Ivona, multumesc!
Loredana, multumesc! Ai dreptate, studentia are farmecul ei la vremea potrivita, dar dupa atatia ani de la terminarea facultatii, cu copii si firma, cu obligatii de tot felul, este o proba de foc. Mai ales daca iti propui rezultate de exceptie. Pe de alta parte, cumva ii inteleg si pe studentii care lucreaza, eu am lucrat de la 19 ani, din anul II de facultate, majoritatea dintre colegii mei de la Bucuresti lucrau. Poate era nevoia de independenta financiara, poate nevoia de a ne demonstra ca putem fi responsabili, nu stiu...Pe mine insa, m-au ajutat foarte mult deciziile pe care le-am luat inca de atunci. Datorita lor am devenit omul activ care am fost, si omul responsabil si independent care sunt astazi.

Adriana Calin 24 iunie 2009 23:27  

Felicitari!

Amalia 25 iunie 2009 10:13  

Marilena vreau sa te felicit si eu, ma bucur tare mult ca ai reusit sa sustii cu bine si dizertatia! Imi inchipui ce greu ti-a fost in acesti 2 ani si eu am facut facultatea la "a doua tinerete" am terminat acum un an asistenta sociala la Cluj. Eu insa nu am curajul de a incepe un master... Si eu imi caut de lucru in domeniu si incep sa imi pierd speranta ca voi mai gasi ceva. Sa iti ajute Domnul sa reusesti tot ceea ce iti doresti! Doamne ajuta!

Marilena 25 iunie 2009 10:54  

Adriana, multumesc si te pup!

Marilena 25 iunie 2009 11:01  

Amalia, multumesc! Eu te sfatuiesc sa te apuci de master, eu am avut colegi mult mai in varsta decat mine si cu multe obligatii, si au terminat o data cu mine, cu medii destul de bune.
Intr-adevar, comparand perioada de 18-22 ani (facultatea) cu perioada 30-31 ani (master), acum a fost putin mai greu pentru ca sunt multe responsabilitati in plus fata de atunci, cand nu aveam sot, copil, si lucram numai part time. Aveam timp destul pentru scoala, iar in sesiuni nu ma deranja nimeni. Acum cu Anna de 1, 2, 3 anisori, a fost putin mai dificil.

adriana 25 iunie 2009 11:04  

Felicitari...imi inchipui ca inca nu ai scapat de emotii...sa te ajute Dumnezeu sa te implinesti in domeniul tau...acum ai si timp mai mult pentru blog...

Iulia, mama Mariutei 25 iunie 2009 12:59  

Felicitari din toata inima!

Irina 25 iunie 2009 13:53  

Felicitari, draga Mari!

nu vreau sa-ti tai avantul, dar salariile in domeniu sunt de mizerie :(. Cel putin la stat.

Silvia 25 iunie 2009 20:31  

Nota premiantilor! Sa fie intr-un ceas bun, Marilena! Sper sa iti gasesti un loc de munca in asistenta sociala, chiar daca e mai dificil!

Marilena 25 iunie 2009 21:47  

Adriana, intr-adevar, am facut ceva pauza cu blogul, multumesc!

Marilena 25 iunie 2009 21:47  

Iulia, multumesc! Te pup!

Marilena 25 iunie 2009 21:52  

Irina, pai de ce crezi ca de 3 ani nu am mai lucrat in AS? In Bucuresti asta am lucrat de la 19 ani, aici am lucrat la fel pana cand am fost in 7 luni cu Anna, insa dupa concediul de crestere a copilului, nu mi-a suras deloc sa ma intorc la salariul de 8 mil. Tu stii care sunt salariile in Bucuresti, sa le vezi pe acelea de aici...sunt chiar de mizerie! Dar am inceput sa imbatranesc, cred ca am nevoie de ceva mai linistit decat fac acum...Vedem ce iese. Te pupic!

Marilena 25 iunie 2009 22:03  

Silvia, multumesc!
Va multumesc tuturor pentru felicitari, urari si gandurile frumoase! Si va imbratisez cu drag!

Ramona 27 iunie 2009 14:05  

Felicitari, Marilena, ma bucur mult pentru tine!
Iti multumesc din suflet pentru ajutorul pe care il dai lui Carmen.
Dumnezeu sa-ti rasplateasca dragostea.
Te imbratisez cu drag.
Doamne ajuta!

Marilena 29 iunie 2009 22:54  

Multumesc Ramona! Sper sa fie bine Carmen, orice copil merita asta...

LinkWithin Related Stories Widget for Blogs