De-ale Annei

Anna a fost banuita ca a luat si ascuns niste bani lasati intr-un loc nepotrivit. Tati a observat lipsa banilor si a inceput interogatoriul unde era cel mai probabil sa afle ceva: Anna unde sunt banii?
Anna: Care bani? (mutra nevinovata, ochi maaari cat cepele...)
Tati ofera explicatiile de rigoare ca sa-si aminteasca copilul...fara rezultate. Anna fie nu-si aminteste, fie nu ea a luat banii si isi intareste spusele prin exclamatii pline de convingere: ”pe onoarea mea!”, ”crede-ma!”, ”nu eu, ce? Ai gasit cumva urmele mele mici acolo?!”.
Intr-un final, Anna spune cu o mutrisoara amărâtă: vroiam sa am si eu banii mei!
Mami: cand vrei bani, ceri la mami sau tati si noi iti dam bani care sa fie numai ai tai. Anna intelege, dar sub nici o forma nu indica unde a ascuns banii.

Mai tarziu, tati refuza sa se joace. Anna, mieroasa, merge langa el si ii sopteste lingandu-se pe buze: ”daca vii sa te joci cu mine, iti dau inghetata!”.
Tati, surprins si vesel: de unde ai tu inghetata?
Anna: iti cumpar maine de la tanti de la magazin. Tati: pai si bani, de unde iei?
Anna: aaaa...
........................................................................

Ne pregateam sa mergem la sectie, sa votam. Anna ne intreaba unde mergem, ii explic eu ca mami si tati trebuie sa voteze.
Anna ma corecteaza: Pai cum? Numai parintele v(b)oteaza!
Incerc eu sa ii explic, pare sa inteleaga...
La sectie, stam la ditamai coada, puhoi de oameni la cozi in fata usilor. Anna se stramba si imi sopteste: Maaami, eu vreau sa mergem la alta manastire...mai frumoasa! Aici nici macar parintele nu a venit!
............................................................................

Anna, afara, in curte. Pufi, catelul vecinilor fugea in fata noastra. Anna: Mami, ia uita-te la funduletul lui Pufi! Ii lipseste ceva blana acolo!
..............................................................................

Anna, dupa ce am avertizat-o ca Pufi ii va rupe iar pantalonii cu dintii (are acest obicei): Nuuu, Pufi nu mananca decat lapte stricat si mancare pentru caini!
...............................................................................

Astazi de dimineata pe la 6, Anna il striga pe tati din patutul ei. Tatiii, de ce se casatoreste lumea?! Din somn, ne-a pufnit un ras...
...............................................................................

Anna, dupa rugaciune: mami, eu vorbesc cu Doamne Doamne.
Eu: pai cum?
Anna: eu ma rog sa ma miluiasca Dumnezeu Fiul, si El imi vorbeste in inimioara mea!
*
Mie mi-au dat lacrimile...

Read more...

Rugaminte pentru prietenii mei

-preluat de pe blogul lui Danion Vasile
”Postat pe data: 19 Noiembrie 2009


Va rog sa transmiteti celor interesati mesajul de mai jos:

Doamne ajuta.
Iata cateva anunturi:

http://www.danionvasile.ro/blog/2009/11/19/lansari-de-carte-la-gaudeamus-danion-vasile-si-saccsiv/
Voi lansa volumul Drumul spre Acasă – După desfrâu, droguri, yoga şi alte rătăciri (aici sunt capitolele cele mai interesante http://www.danionvasile.ro/blog/category/carti/carti-tiparite/drumul-spre-acasa-dupa-desfrau/), iar Saccsiv Evadarea – Spovedania unui interlop. Mie mărturisirea lui mi se pare tulburătoare – se poate citi integral aici: http://saccsiv.wordpress.com/2009/09/14/saccsiv-%E2%80%9Eevadarea-din-inchisoarea-ingerilor-cazuti-spovedania-unui-interlop%E2%80%9D-interviu-realizat-de-danion-vasile/



Iata aici o conferinta pe care am tinut-o despre post: http://www.danionvasile.ro/blog/category/carti/carti-tiparite/repere-duhovnicul-rugaciunea-postul/

Urmează: http://www.danionvasile.ro/blog/2009/11/19/parintele-hrisostom-manolescu-si-danion-vasile-conferinta-in-bucuresti/

Părintele Hrisostom este cel care a ţinut în mâini racla cu moaştele sfinţilor de la Aiud când s-a întâmplat minunea de la Iaşi (detalii aici: http://moldovamare.wordpress.com/2009/03/20/minune-mare-cu-sfinte-moaste-de-la-aiud-dupa-conferinta-de-la-iasi-cu-pr-hrisostom-si-danion-vasile/
Am postat predica pe care am ţinut-o pe 8 noiembrie la hramul Mănăstirii Petru Vodă:

http://www.danionvasile.ro/blog/2009/11/12/danion-vasile-predica-la-hramul-manastirii-petru-voda-2009/ (video pe http://apologeticum.wordpress.com/2009/11/11/danion-vasile-predica-la-hramul-manastirii-petru-voda/)
Dacă aveţi cumva prieteni creştini în Anglia, anunţaţi-i vă rog de http://www.danionvasile.ro/blog/2009/11/12/danion-vasile-conferinta-in-londra-drumul-spre-ortodoxie/

Ştiu că bârfele circulă cu o viteză uimitoare, iar veştile bune mult mai încet. De aceea vă rog să faceţi un efort şi să transmiteţi mai departe acest mesaj celor interesaţi. Sau, şi mai bine, să îi anunţaţi măcar pe cei apropiaţi…

Toate cele bune, şi vă rog să vă rugaţi şi pentru mine,
Danion Vasile”

Read more...

Un scurt mesaj la inceput de post

Intru foarte scurt, pentru a va dori tuturor sa aveti un post cu folos, in care sa va lipiti sufletele de Dumnezeu! Traim vremuri foarte grele, linistea a devenit un lux, bucuria la fel, societatea in care traim puroiaza, numai Dumnezeu ne mai poate ocroti si izbavi de iad macar de cel vesnic de dupa moarte, pentru ca avand drept prototip iadul vremurilor in care traim, ne putem da lesne seama cat de cumplita ar fi pierderea raiului! Poate imi veti spune ca mai este inca iubire in lume, inca mai sunt oameni a caror iubire de Dumnezeu raspandeste bunatate in jur si pentru semeni, va cred pe cuvant, o fi asa, insa pentru acestia este cel mai greu. In zilele noastre, facerea de bine nu ramane nepedepsita si primii sunt chiar cei care s-au impartasit din binele facut. Increderea a devenit similara prostiei si implica riscurile de rigoare, in timp ce lipsa increderii presupune multa veghe si grija, astfel incat a trai a inceput sa ne ocupe tot timpul. Prin urmare, post cu folos pentru suflet dragilor! Pomeniti-ma si pe mine si Dumnezeu sa va bucure!

Read more...

Am facut banner pentru Andrei!

<a href="http://andreichristianvartopeanu.blogspot.com/"><img src="http://img509.imageshack.us/img509/7031/68984223083.jpg" border="0" width="180" height="150" alt="Powered by BannerFans.com" /></a><br />


Apelez iar la voi toti cu o mare rugaminte: am facut un banner pentru Andrei si as vrea sa va rog, daca vreti sa postati acest banner pe bloguri sau site-urile personale, ca sa fie vazut de cat mai multi oameni, poate asa se vor putea strange banutii mai repede.
Pasii sunt simpli: mergeti in widgets, optiunea Jawa Script, introduceti codul html
si gata! Ati facut o fapta buna!
Alta optiune este de a salva in propriul calculator bannerul si a-l posta in widgets cu optiunea "Fotografie", fara sa uitati sa puneti acolo si linkul catre blogul lui Andrei (http://andreichristianvartopeanu.blogspot.com), unde cei care doresc sa faca o milostenie sa aiba acces la conturile bancare.
Haideti sa-l ajutam pe acest micut sa aiba o viata normala!

Read more...

Mare e pronia lui Dumnezeu!

Azi dimineata pe la 6 fara ceva, ne-am trezit cu o bubuitura puternica si un suflu ca de explozie. A sarit sotul din pat, a mers la bucatarie si vazand ca nu e nimic a pus pe aragaz ibricul pentru cafea. S-a gandit ca o fi fost ceva in strada. A privit pe fereastra din instinct si ...a incremenit.
De vreun an de zile am observat cum gardul din caramida inalt de aproape 4 m al vecinilor de langa, se inclina progresiv spre curtea noastra. Am observat putin felul in care era construit si am constatat ca era caramida mancata in partea de jos, si ca gardul nu fusese inaltat pe o fundatie cat de mica. Insa eram convinsi ca pilonii din beton asigura rezistenta gardului fiind adanc cimentati in pamant.
A vorbit sotul meu cu vecinul (oameni cumsecade de altfel) si i-a aratat ca gardul este cam inclinat spre noi si ca oricand se poate intampla o nenorocire.
Omul a promis ca in curand o sa angajeze o echipa sa reconstruiasca gardul, dar ne-a asigurat razand ca gardul e zdravan si ca pilonii de beton turnati adanc in pamant pot sustine gardul inca multi ani de zile. Mentionez ca noi am gasit gardul la locul lui cand am cumparat proprietatea si din cate se pare, are peste 10 ani vechime, fiind construit o data cu casa vecinilor atunci cand s-au mutat si ei in zona.
Astazi de dimineata, pana in ora 6 (slava Domnului!!), gardul s-a prabusit cu zgomot asurzitor la noi in curte (in vie si in gradina mea de legume), strivind tot ce a apucat sub el. A cazut cea mai mare parte din gard, peste 30 m lungime.
Cand am iesit sa vedem, burnita afara si din firele de curent electric retezate la fiecare 2 m unde alimentau lampi de iluminat gradina, sareau scantei.
Nu vreau sa mai spun decat cateva amanunte nesemnificative: sub gard am muncit din primavara pana acum 3 zile, avand plantati castravetii si dovleceii cu care m-am tot laudat aici, pe blog. De prisos sa mai spun ca de fiecare data cand ajungeam langa gard, ma rugam sa nu cada pe mine. Nu vreau sa ma intelegeti gresit, gardul arata bine in aparenta, insa daca priveai in jos, vedeai caramida roasa si sfaramata infinpta direct in pamant, fara a promite prea multa sustinere tonelor de caramida si ciment care continuau gardul inca cel putin 3 m si jumatate in inaltime.
Tot un amanunt nesemnificativ este ca la vreun metru de gard este leaganul pe care sotul si taticul nostru ni l-a facut cadou noua, fetelor, special conceput ca sa ne putem da in leagan amandoua, ceea ce am facut toata vara cu mare placere!
Alta observatie marunta: langa gard a stat cainele nostru pana anul trecut cand l-am mutat cu rezidenta in fundul gradinii, nu vreau sa ma gandesc cum ar fi aratat cusca lui sub placile de gard facute bucati.
Si cea mai importanta chestie: in dreptul portiunii de gard care trece prin fata casei noastre, portiune care a ramas in picioare dar care e inclinata zdravan catre proprietarii gardului, se afla un morman de nisip care de vreo 2 ani face deliciul Annei. Lopatele, geletuse, forme pestisor, ratusca, etc. jucariile unui copil care inainte avea o groapa de nisip speciala pentru joaca, dar care a fost desfiintata din motive de necesitate. Acum cateva zile Anna se juca in varful gramezii de nisip cu Pufi, catelul vecinilor din curte, iar eu culegeam tot din varful nisipului nucile care cazusera din nuc pe gramada.
Acum 2 zile am vrut sa smulg aracii de la ultimii castraveti si vrejurile care au mai ramas de la ultimii dovlecei culesi acum 3 saptamani, inainte sa se inrautateasca vremea. Multumesc lui Dumnezeu ca frigul mi-a patruns brusc in oase si dupa ce am cules ardei iute si gras (ultimii ramasi) si verdeata pentru o ciorba, am intrat in casa si am lasat aracii pe alta data. Acum nu mai e cazul: fosta parcela de castraveti, cea de dovlecei, doua randuri de vie plus pomii fructiferi de langa gard...nu mai exista, sau cel putin nu se mai vad.
Pagubele sunt marunte, daca nu pun la socoteala valoarea gardului, dar asta nu ma priveste. Eu regret numai gutuiul meu care mi-a daruit vreo 10 gutui frumoase anul asta...
Dar sunt fericita si recunoscatoare: Dumnezeul meu a avut si acum grija de noi! Multumesc Doamne!

Poze:

Imagine de ansamblu, curtea noastra, casuta Annei, gardul prabusit si curtea vecinilor...




Puteti observa inaltimea gardului comparand cu acoperisul casei din spate (e o casa normala, nu o coliba). Sub zidul cazut sunt cea mai mare parte din capsunii nostri. Anul asta am mutat cativa stoloni pe o portiune mica in alta parte.


Aici, sub zid, era gradina mea de castraveti si dovlecei. Nu se mai vede nimic, desi nu am apucat sa curat parcelele.



Aici era gutuiul meu...


Observati marginea continua care a fost ingropata in pamant, se vede cu clik pe poza ca nu exista nici un pilon turnat in adancime din loc in loc pentru a sustine zidul. Tot ceea ce era ingropat in pamant la baza gardului nu are mai mult de o lunigme de palma si reprezinta tot caramizi zidite, fara vreun brau de beton sau ceva fier pe acolo...

Read more...

Ajutor pentru Andreiut, prietenul nostru!!!

Va povesteam mai demult (cand am facut campania pentru Theodora), despre celalalt prieten micut pe care ni l-am facut la Terapie Intensiva - Giulesti, cand am ajuns cu Anna in stare grava la Bucuresti dupa nastere.
Andrei a trecut prin multe pericole, a fost extrem de aproape de moarte, dar a fost puternic si s-a agatat de un firicel de viata! S-a nascut prematur, mai concret a fost ”scos” prin cezariana din burtica pentru ca era in retard mare de crestere si risca sa moara. La 35 de saptamani avea 950 g. Totul s-a petrecut destul de bine in sensul ca Andrei a respirat singur dupa nastere, dar dupa cateva zile a contactat o bacterie foarte periculoasa din spital - klebsiella pneumonae, care poate fi letala la prematuri. A facut septicemie si cu mari eforturi a fost mentinut in viata si tratat.
Nu va pot spune cata durere si cata disperare au indurat parintii (niste oameni minunati), si cata frica si mila mi-era de fiecare data cand vedeam copilasul cat palma mea de mic, verde la culoare, ventilat, cu caputul pe o bucata de vata, plin de fire si furtune, primind masa trombocitara, plasma, sange si iar...de la capat! Nimeni nu credea ca va supravietui acest copil...mi se rupea sufletul cand imi spuneau asistentele ca nu mai are multe ore de trait... De fapt numai cine a auzit vreodata avertizarile sonore ale aparatelor care afiseaza pulsul, saturatia de oxigen, tensiunea arteriala si toate semnele vitale ale pacientilor din Terapie Intensiva, poate intelege cu adevarat spaima pe care o poti trai ca proaspat parinte atunci cand copilul tau se zbate pentru viata!
Eu am stat 9 zile in aceeasi rezerva (vecina de pat) si am impartit frica si durerea cu Georgiana, mamica lui Andrei. In aceleasi conditii va spuneam ca am cunoscut-o pe Ofelia, mamica Theodorei despre care v-am vorbit indelung pe blog.
Pe Theo ati ajutat-o si a facut operatia care i-a salvat manuta. Va multumesc din suflet!
ACUM APELEZ LA BUNATATEA VOASTRA PENTRU ANDREI, haideti sa-l ajutam sa traiasca normal! Septicemia de care a suferit a lasat sechele cerebrale cu urmari grave.
Diagnosticele sunt acum: encefalopatie cronica infantila, retard psihomotor sever, epilepsie focala si hipoplazie oftalmica. Motiv pentru care Andrei face terapie zilnic de peste 3 ani. Au aparut si rezultate, greu, dar sunt.
Copilul poate fi recuperat!
S-a ivit posibilitatea de a merge la Dusseldorf pentru a-i efectua autotransplant de celule stem in creier. Interventia costa 17800 EUR. Parintii au reusit sa stranga doar banii pentru implantul in zona lombara (9000EUR), dar medicii indica in cazul lui transplantul intracranian pentru ca ar fi mai eficient.
Programarea este facuta pentru data de 24 noiembrie, asa ca nu mai avem foarte mult timp la dispozitie pentru a strange toti banii necesari.


AICI E BLOGUL LUI ANDREI: http://andreichristianvartopeanu.blogspot.com

Intrati pe blogul lui si ajutati cu cat de putin! Afisati blogul lui in listele voastre cu mentiunea ca are nevoie de ajutorul nostru. Puneti o postare pe blog pentru Andrei, poate cineva care va citeste blogul va dori sa-l ajute sa aiba o viata normala! Si rugati-va pentru el sa treaca cu bine peste transplant si sa se poata ridica si el pe piciorute! Orice ajutor, cat de mic, este binevenit!

CONTURI in care pot fi virati banuti:
cont LEI:RO 69 BACX 0000000198318000;
cont EUR:RO 42 BACX 0000000198318001;
UNICREDIT TIRIAC-ALEXANDRIA, titular VARTOPEANU VIORICA GEORGIANA, mamica mea.

Telefon: 0723028782, 0766536844
E-mail: andrei.vartopeanu@gmail.com

S-a mai scris despre Andrei aici: http://www.ziarulnational.com/stiri/La-zi/0-Un-copil-de-trei-ani-v-cere-ajutorul

Va multumesc si Dumnezeu sa va rasplateasca milostenia!

Read more...