Despre duhovnic

"Nu trebuie să caut nu ştiu ce duhovnic, nu ştiu ce trăiri, ci să fie un om sincer în relaţia lui cu Dumnezeu. Un credincios, un preot credincios, care să creadă în lucrarea Tainelor bisericii. Pentru mine astăzi e de‑ajuns"...

***
"Viaţa noastră în Hristos, întru acest botez al pocăinţei pe care Dumnezeu ni l‑a dăruit nouă pentru ca să ne restaurăm mereu fiinţa noastră, se împlineşte prin creearea tainei sfintei ­spovedanii, care împlineşte în ea atât o taină a unei mărturisiri, cât şi o taină a căinţei.

Mărturisirea fără căinţă nu are cum să aibă rod pentru că trebuie să fie atât căinţa de faţă, cât şi mărturisirea faptelor de a fi învins diavolul acesta al ru­şinii, mărturisind. Deci, problema mea care este? Când vreau să mă curăţ, vin la Dumnezeu, iar duhovnicul îmi este catalizator.

Deci duhovnicul este păr­taş la reacţie, fără el reacţia nu poate să aibă loc. Este parte din lucrare, este mărturisitor şi el împreună cu mine. Şi atuncea, eu trebuie să mă concentrez în a pune la picioarele Domnului durerile sufletului meu, cerându‑i iertare, ba mai mult, încredinţându‑mă că Domnul va pune duh, cuvânt cu putere multă în gura duhovnicului meu spre a mă călăuzi spre îndreptare.

Nu trebuie să caut nu ştiu ce duhovnic, cu nu ştiu ce trăiri, ci să fie un om sincer în relaţia lui cu Dumnezeu. Un credincios, un preot credincios, care să creadă în lucrarea tainelor bise­ri­cii. Pentru mine astăzi e de‑ajuns. E de‑ajuns pentru că Dumnezeu, ştiind ne­putinţa neamului acestuia, a lucrat ca viaţa noastră să nu fie doar luminată de harul ce izvorăşte din vieţuirea sfântă a unui om.

Iar lucrarea Lui a lucrat‑o prin lucrarea harului sfinţitor al Lui, prin hirotonie, care îl făcea pe om una cu lucrarea dumnezeiască. De aceea trebuie să fim încredinţaţi că Dumnezeu lucrează în taină.

De aceea spune foarte frumos „vremea este acum să lucreze Domnul”. Dacă până acum, la utrenie, la vecernie, la altă rugăciune, a lucrat omul ca strigăt către Dumnezeu, în lucrarea tainei, când chemi pe Duhul Sfânt, când zic „Împărate ceresc”, desigur că va lucra Domnul. El va fi cel care va face operaţia sufletului meu. Eu trebuia doar să mă ofer gata de a mă curăţi, de a mărturisi unde, ce mă doare. Şi hotărât fiind să nu mai fac acel păcat, iau de la Dumnezeu putere de împlinire.

Frumos spunea părintele Nicodim [Măndiţă] - „dai voinţă, iei putere”. Asta este lucrarea spovedaniei. Trebuie să o împlinim. Nu am nevoie să caut, încă o dată o spun, un duhovnic cu deosebite vederi. E adevărat, e foarte de folos, e esenţial pentru mine, ca duhovnicul să fie un luminat al lui Dumnezeu, dar luminarea se face prin taina duhovniciei pe care o are şi care va lucra pe măsura sincerităţii lui.

‑ Părinte, cum alegem acest duhov­nic, sincer şi cinstit? De ce să fie preotul acela şi să nu fie preotul celălalt? Trebuie să fie un singur duhovnic?
‑ Trebuie să fie... cât mai unul singur. Pentru că a alerga de la unul la altul înseamnă, de fapt, o neaşezare a noastră, o îndoială. Şi când trăiesc în îndoială diavolul deja a câştigat teren. Cum îl aleg? Foarte simplu. Preotul pe care îl văd că este gata să‑şi ofere viaţa lui de preot mie, mi‑e bun.

‑ Şi dacă sunt mai mulţi? De exem­plu cunoaştem mai mulţi preoţi gata să facă lucrul acesta. Cum să‑mi dau seama că acela este duhovnicul la care să mă spovedesc, şi nu altul?
‑ Iertaţi‑mă. O să pun aceeaşi între­ba­re, invers. Am vreo două‑trei fete care se învârt în jurul meu, pe care o s‑o aleg?

‑ Pe care ţi‑e hără­zită....
‑ Domnul mi‑o va alege. Dacă eu mă rog: „Doamne, vie împărăţia Ta, facă‑se voia Ta”, voi pune în mâinile Domnului alegerea, face Dumnezeu cumva să fie una din ele, că nu pot să fie cinci. Şi atunci aia care s‑a potrivit să fie, aia să fie în veci. La fel şi cu preotul.

‑ E nevoie de rugăciune în alegerea duhovnicului?
‑ E nevoie de rugăciune în a face orice. „Doamne, re­vin, fie împărăţia Ta, facă‑se voia Ta”. Şi dacă strig lucrul acesta: „Doamne, nu mă lăsa pe mine să aleg, că eu sunt neputincios, Doamne, alege tu pentru mine, fă Tu să se împlinească voia Ta în mine”.

(...)
Dumnezeu să fie cu noi mereu, să luminze mereu, ca în clipele de cumpănă să punem la picioarele Lui suferinţa noastră, şi El va milui, cu o singură condiţie: să nu ne îndoim, să credem că El e viu şi lucrează prin duhovnic. Primul cuvânt al duhovnicului să‑l împlinim!"

(dialog cu ieroschimonahul Ioan Şişmanian,
m-rea Sf. Gheorghe Hozevitul, Ţara Sfântă)
Autor: Mădălin Iacob
(extras din: "Lumea Monahilor", anul II, nr. 3 (9) Martie 2008)
sursa: lumeacredintei.com